• 25 MAR 18
    • 0

    Fumatul si Boala Parodontala

    Parodontita este cea mai frecventa boala inflamatorie cronica observata la om, afectand aproape jumatate dintre adultii din Marea Britanie si 60% dintre cei peste 65 de ani. Este o problema majora de sanatate publica, care cauzeaza pierderi de dinti, disfunctii masticatorii si a fost asociata si cu unele boli cronice (boli cardiovasculare, diabet de tip 2, obezitate, etc). Parodontita compromite de asemenea vorbirea si reduce calitatea vietii (Chapple, 2014).

    Potrivit Platformei de Sanatate Orala, mai bine de 50% dintre europeni sufera de boala parodontala, cifra apropiindu-se de 75-80% dupa 65 de ani. Cel mai bine stau suedezii si danezii, cu 10% , respectiv 14%, iar la polul opus se situeaza Romania, cu puţin peste 80%, conform mediafax.ro.

    Numeroase studii au investigat relatia dintre fumat si boala parodontala, mai ales in ultimii 30 ani.

    Un studiu (Grossi et al.,1995) desfasurat pe 1361 de participanti din New York, cu varsta cuprinsa intre 25 si 74 de ani, a aratat ca fumatorii aveau un risc mai mare de a exprimenta o pierdere osoasa severa decat cei care nu fumau.

    Un studiu (Norderyd & Hugoson,1998) desfasurat pe 540 de adulti din Suedia, cu varsta cuprinsa intre 20 si 70 de ani, a ajuns la concluzia ca fumatul, varsta inaintata si niveluri mai ridicate ale placii dentare reprezentau potentiali factori de risc pentru parodontoza severa.

    Fumatul s-a dovedit a fi cel mai puternic factor independent care afecteaza stadiul parodontozei intr-un studiu la care au participat 499 de barbati finlandezi, muncitori in industrie (Ahlberg et al.,1996).

    Un studiu longitudinal, desfasurat pe o perioada de 10 ani, a investigat pierderea dintilor in cadrul unui esantion de 273 de tineri suedezi. S-a descoperit ca riscul asociat cu pierderea dintilor era de 78% pentru tinerii care fumau peste 15 tigari pe zi (Holm, 1994).

    Unele studii (Zambon et al., 1996) sugereaza ca fumatorii ar putea avea o flora microbiana subgingivala mai „patogenica” decat nefumatorii, in timp ce altele (Stoltenberg et al., 1993) nu au gasit o diferenta semnificativa statistic intre fumatori si nefumatori in privinta prevalentei bacteriilor asociate cu boala pardontala.

    Exista mai multe dovezi (Haber & Kent, 1992; Haber, 1994) care arata ca prevalenta parodontozei este mai mica la fumatorii care se lasa decat la cei care continua sa fumeze.

    Radiografii ale alveolei dentare realizate la 10 ani distanta au raportat ca progresia pierderii osoase a fost in mod semnificativ intarziata la cei care au renuntat la tigari in timpul studiului (Bolin et al., 1993).

    De asemenea, fumatorii raspund mai greu la tratamentele parodontozei si tesuturile se vindeca mai greu in urma unei interventii de chirurgie dentara.

    In prezent, boala parodontala poate fi controlata prin metode de tratament complexe si eficiente. In acest scop, va asteptam la cabinetul stomatologic DR. GRIGORIU® din Bacau, de pe Str. Banca Nationala nr. 17. Programari la numarul de telefon 0726.202.000.

     

    Referinte bibliografice

    • Ahlberg I. Tuominem R, Murtomaa H (1996). Periodontal status among male industrial workers in southern Finland with or without access to subsidized dentalcare. Acta Odontol Scand 54: 166- 1 70.
    • Bolin A, Eklund G, Frithiof L, Lavstedt S (1993). The effect of changed smoking habits on marginal alveolar bone loss, A longitudinal study. Swed Dent 17:211-216.
    • Chapple I L C. Time to take periodontitis seriously. BMJ 2014; 348: 2645.
    • Grossi SG et al.(1995). Assessment of risk for periodontal disease II. Risk indicators for alveolar bone loss. Periodontol 66:23-29.
    • Haber J (1994). Cigarette smoking: a major risk factor for periodontitis. Comnpend Contin Educ Dent 15:1002-1008.
    • Haber J, Kent R (1992). Cigarette smoking in a periodontal practice.  Periodontol 63:100-106.
    • Holm G (1994). Smoking as an additional risk for tooth loss. Periodontol 65:996-1001.
    • STUDIU: Opt din 10 romani au o infectie orala, doi din 10 stiu de ea si doar unul se si trateaza. Accesat la adresa: http://www.mediafax.ro/social/studiu-opt-din-10-romani-au-o-infectie-orala-doi-din-10-stiu-de-ea-si-doar-unul-se-si-trateaza-15328405
    • Norderyd O Hugoson A (1998). Risk of severe periodontal disease in a Swedish adult population. A cross-sectional study. Clin Periodontol 25:1022-1028.
    • Stoltenberg JL, Osborn IB, Pihlstrom BL, Herzberg MC, Aeppli DM, Wolff LF, et al. (1993). Association between -cigarette smoking, bacterial pathogens, and periodontal status. Periodontol 64:1 225- 1 230.
    • Zambon IJ, Grossi SG, Machtei EE, Ho AW, Dunford R, Genco RJ (1996). Cigarette smoking increases the risk for subgingival infection with periodontal pathogens. Periodontol 67:1050- 1054
    Leave a reply →

Leave a reply

You must be logged in to post a comment.

Photostream